Oda pentru E U

Are Nuti a noastra-un of,
Nimeni nu-l schimba pe boc
“Ce-o fi grea remanierea
Cand noi toti avem puterea
Uiti traian, ce costumas
Imbracasi io in Oas
Am dat si pantofi cu toc
Dar i-au imbracat pe dos
Cum promovasi io litoralu’
Si incalecasi io calu’
Ba mai mult pe bicicleta
Sa vada toti ca-s o starleta
Am facut pictorial
Si uite, am ajuns pe val
Acum fusesi si la shanghai
Am inventat si-o frunza, vai
Dar dodoasca cu-al ei miez
E Stef’ cel mare, dar chinez
Ai vazut ce-admirator
Ma ca’ta’n televizor?
Hai, traiane, fii tu bun
Nu ma lasa tocmai acum
Stiu, mogulii “este rai”,
Dar da un ordin alor tai
Si inchidem tot, promit,
O sa fie al-nostru rit
Si-o sa controlam noi tot
Fara Preda, fara Boc”
Si se-ndupleca Traian
Si da ordin de sultan:
"Primarita de vrei sa fii
Cere tot ce vei pofti
Ministru nu mai vorbesc
E doar obicei-ROM’nesc
Legea nu e pentru toti
E doar pentru sarantoci
Constitutie spuneai?
Modificam rapid nu-I bai
Tot al tau va fi am spus
E ordin de la al’ de sus
Ii taxam de nu se vad
Doar acum nu e prepad
Se poate si mai rau, d-acum
Doar tu esti al meu stapan
Unei blonde ca mata
Ce barbat i-ar rezista?"
Cu toata stima, doamnei Elena Udrea...
Dedicatie:

Este cel mai scump...

Astazi in viata mea a intrat un nou personaj, un catel micut si simpatic pe care il ador.M-am mutat in casa nou, cu chiria mai ieftina si am adoptat si un ...catel. Este mic si negru (mi-au promis ca nu mai creste) si este un durduliu. A fost o provocare sa ii aleg un nume pentru ca vroiam sa fie cel mai cel nume. Trebuia sa fie simplu, usor de retinut si totodata si sugestiv. Si m-am hotarat: pe cainele meu il va chema Boc. E simplu, e original, si am convingerea ca va ajunge in scurt timp sa inteleaga si sa raspunda la comenzi. Momentan este cam aiurit, parca nu e pe lumea asta, si pana la urma daca nu isi revine este un caine ce sa-i faci si ce sa-i ceri. Datoria lui este sa stea si sa fie frumos. Este atat de incantat cand ii dai un os, il ia un bot si face cu el vreo doua ture prin casa, parca sa epateze cu importanta sa. Cand aude lume pe scara, alearga la usa si latra certaret dar il dojenesc si se opreste. Din cand in cand, are momente cand are personalitate. Se supara si parca nu mai vrea sa asculte. Dar este atat de dragut ca un pic ma uit urat la el si se calmeaza. Pana la urma doar vorbim aceiasi limba, si avem aceleasi obiectiv: sa traim in armonie, sa nu ne deranjeze nimeni, sa traim bine.
Trebuie sa va marturisesc ca mi-a placut odata cand in parc fiind s-a repezit si latra energic la un tanar care arata suspect, parea pierdut, fara scop in viata si atunci mi-am spus: simte omul. Ce inseamna cainele... dar mia ales ce ne-am face fara el.
P.S: orice asemanare de nume din viata reala este pur intamplatoare!

Tara mea de glorii, tara mea de dor!

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mindri aste le nutresc;
Căci ramine stinca, desi moare valul,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Vis de razbunare negru ca mormintul
Spada ta de sânge dusman fumegind,
Si deasupra idrei fluture ca vintul
Visul tau de glorii falnic triumfind,
Spuna lumii large steaguri tricolore,
Spuna ce-i poporul mare, romanesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vilvoare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surizind,
Ce pe Marte-n glorii să orbeasca-l face,
Când cu lampa-i zboara lumea luminind,
El pe sinu-ti vergin inca să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu il stringe-n brate, tu îi fă altare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tinara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai în fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viata în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mindrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!

Hei voi, ce stiti ce-i omenesc!!!

Miscarea de rezistenta...Vama Veche...Jos palaria!...Folk you!
Evenimentul s-a petrecut in Vama Veche, a fost transmis in direct pe postul Antena 2 si live pe internet la adresa www.jurnalul.ro. Nu aveai nici un motiv sa ratezi... Ce s-a intamplat, a vorbit de la sine.

Este imposibil...Nu, nu este!

http://www.jurnalul.ro/stire-interviu/nadia-comaneci-greseam-exercitiile-mai-mult-in-vis-decat-in-realitate-140974.html
Sunt oameni (si surprinzator, chiar in tara noastra), care traiesc pentru ceea ce fac. Inteleg ca performanta nu este o notiune abstracta, despre care trebuie sa vorbesti ca sa fi important, ci un stil de viata ce tinde spre perfectiune. Acesti oameni aleg un domeniu si cand incep a-si face treaba,nu sunt doar cei mai buni, dar traiesc pentru asta. Sunt oameni care au reusit sa depaseasca penibilul "las-o ba ca merge asa" sau ironicul "oricat ne platesc ei de prost, noi tot putem sa muncim mai putin" si astazi unii se bucura iar altii nu, de aprecierea noastra. Dar nu de asta au actionat ei astfel. Ei au crezut pur si simplu in pasiunea lor, si au facut-o cu atata dedicare incat multumirea a fost mai mult interioara.
Este usor sa spui ca e greu, ca nu faci fata, sa te plangi toata ziua si sa ai impresia ca nimeni nu mai e cat tine numai pentru ca tu tipi cel mai tare cum ca tu nu mai poti... de atata importanta ce-ti dai, as spune eu!
Si daca depasim un pic cliseul cu promovarea valorilor Romaniei(cu care sunt perfect de acord dar pana ajungem si la rezultate...)am putea privii acesti oameni ca model de urmat din perspectiva modului in care au inteles ei sa isi traiasca viata, sa faca lucrurile si din a modului in care au vazut mereu mai si mai departe.

Tatal catre fiica sa...

O fetita de 6 ani se joaca in perimetru delimitat cu nisip si priveste spre banca unde au poposit doi tineri. Baiatul trage cu nesat din tigara si isi priveste admirativ partenera. Fetita lasa galetusa si lopatica si ramane cu privirea fixata spre cei doi. Baiatul si fata isi vorbesc din priviri si se lasa captati de moment. Fetita nu conteneste cu privirea patrunzatoare...

La un moment dat, baiatul isi cuprinde partenera si arunca mucul de tigara pe iarba batatorita din fata bancutei. Fetita se incrunta si se ridica prafuita. Abandoneaza uneltele de joaca si se indreapta catre cei doi. Adolescentii nu se lasa intrerupti si continua cu gesturi de apropiere si timiditate tradata de stangacia momentului. Fetita ramane de neclintit in drumul ei spre bancuta celor doi. Paseste pe iarba ... se apleaca si ridica mucul de tigara. Apoi alearga cu pasi marunti si cu nasul carn deranjat de miros spre cosul de gunoi ce marca intersectia aleilor din parc. Se ridica pe varfuri si abandoneaza chistocul in recipientul verde. Fara sa mai privesca spre cei doi tineri, revine la unelte ei si ca si cum nimic nu s-a intamplat, si-a reluat concentrata activitatea ei serioasa.

De ce nu asa? ...

Jos palaria...

De ce nu asa? Urmaresc de dimineata teledonul organizat de Antena3 si ASA DA...jos palaria!! Este incredibil. Nu credeam, sau poate uitasem ca sunt oameni in tara asta. Si sunt foarte multi. Suntem mai multi decat toate acele hiene care vin in fiecare zi in fata noastra si ne aduc aminte in fiecare zi ca ei sunt mai importanti decat noi toti, care isi etaleaza posete, pantofi cu toc si masini care mai de care... Daca se pune problema de supravietuire, hienele ar trebui sa tina minte un lucru: noi suntem mai multi!!! Si azi e mai limpede ca niciodata...